Cu trenu'!!!! (R)

Cine? Eu
Care? Cea de toate zilele..
Cand? Chiar acum...
Unde? La birou, in camera mea...
Cum? Iete, cum pot..
De ce? Ca nu-mi arde de altceva..
Pentru cine? Pentru cei care stiu ca nu ma citesc :))
Pentru ce? Pentru satisfacerea propriei nebunii...
In ce scop? Ca sa ma destresez...si ca sa ma abtin de la a fuma o tigara
Cu ce conditie? Sa am canutza de cafea langa mine...
In ciuda a ce? Chiar daca am o pofta nebuna de cele ce doresc a le lasa..
Cu ce urmare? aici nu prea stiu ce sa scriu...

Mda..se pare ca am luat-o razna un pic asa.. Am devenit obsedata de gramatica, istorie, engleza, matematica, biologie...uhh..nu le mai suport...in cele scrise mai sus se observa obsesia mea pentru subordonate si principale si alte nebunii de genul.
De fiecare data cand scriu ceva, am tendinta sa ma plang...sa ma plang de viata mea atat de ocupata, de perioada asta atat de handicapata, and so on...Dar gata..am zis STOP! Nu mai are sens, pentru ca asta o pot face doar gandindu-ma...scrisul trebuie sa ma elibereze si sa ma faca sa ma gandesc la altceva, nu?
Pai...tot ce imi vine in minte acum este CUTREMURUL...uuu...freakin' earthquake. Da, trebuie sa recunosc ca a fost ciudata senzatia..eram singurica in camera mea, stateam linistita la birou si calculam cate zile mai sunt pana la admitere...si cand am ajuns la mirificul rezultat de 85 de zile, s-a cutremurat pamantul - LA PROPRIU! Pana sa imi dau seama ce s-a intamplat, m-am si vazut iesita din camera, din gurele mele iesint un prelung (nu panicat, ci din cale afara de calm): maaami!! Iar in momentul in care l-am auzit si pe taica'miu zicand: "a fost cutremur"..ei bine, abia atunci a inceput sa mi-o ia inima la trap. Dar nu stiu de ce..ptr ca nu a fost big deal..si totusi...ei bine, ce a urmat dupa a fost extrem de enervant pentru ca toata lumea numai despre asta vorbea - mass'uri, emisiuni tv, telefoane, nebunii...Stau si ma gandesc, daca Doamne fere' ar fi fost un cutremur mai mare, ce s-ar fi intamplat? Populatia ar fi luat-o razna cu siguranta...D'aia "estem" noi, romanii, un neam de oameni prosti...Iubim prea mult viata, desi nu stim decat sa ne batem joc de ea, ne panicam ca fraierii atunci cand suntem pusi in pericol, nu stim sa facem fata unor obstacole intr-un mod civilzat si nu stiu...normal!!! Oh well, sa speram ca nu o sa fie prea curand un astfel de cutremur si ca nepotii copiilor stranepotilor nostri vor fi suficient de occidentalizati atunci cand ZA CU TRENU' R! will happpen, si ca vor trece cu bine peste.

Pana una alta, as face bine sa imi pun funduletzul in miscare si sa ma indrept si eu catre scoala, ca multa vreme a mai trecut de cand am mai dat ultima oara pe acolo...Shame on me!
I wish a wonderful day to myself :)