Niciodata nu ti-am promis o gradina de trandafiri...

„Nu ţi-am promis niciodată o grădină de trandafiri. Nu ţi-am promis niciodată dreptate absolută şi nu ţi-am promis niciodată linişte sau fericire. Eu nu te pot ajuta decât să devii liberă să lupţi cu toate aceste lucruri. Singura realitate pe care ţi-o ofer e lupta şi a fi sănătos înseamnă a fi liber să o accepţi sau nu atâta cât poţi. Nu ţi-am promis niciodată minciuni şi lumea perfectă a grădinii de trandafiri e o minciună”

Tocmai am terminat de citit cartea asta, scrisa de o anume Hannah Green de care nu mai auzisem pana acum....nu stiu ce m-a indemnat sa o aleg din multele altele prezente in colectia colegei de camera a verisoarei mele. Andra, daca o sa citesti vreodata blogul asta, imi cer scuze ca am luat cartea fara sa iti spun, dar efectiv am savurat-o in zilele cat ai fost plecata. Eu stiu care a fost cauza...poate titlul foarte lung la prima vedere "Nu ti-am promis niciodata o gradina de trandafiri"....poate impresia ca nu este o carte atat de buna...lucru care mi-a fost infirmat, normal.
Chestia este ca am citit-o fix si in perioada asta a vietii mele...perioada in care ma confrunt cu atat de multe....si pot spune, nu neaparat ca m-am regasit in ceea ce fata de 16 ani bolanva mintal dezvaluie, dar...apreciez atat de mult puterea ei de a isi face loc in gramada asta sufocata de atatea idei, personalitati, probleme, trairi...aceasta gramada care reprezinta realitatea.
Oamenii in ziua de azi se lupta zilnic cu atat de multe lucruri..si cele mai multe se petrec in interiorul lor...cauzate de exterior, ce-i drept...dar adevaratul bai este in interiorul fiecaruia dintre noi. Ma uit in jur, si vad atat de multa suferinta, sau aparenta unei suferinti la o varsta mult prea frageda. Incerc sa gasesc cauza acestor sentimente care se fac simtite atat de devreme, si parca raman cu atat de multe "de ce"-uri, si atat de putine raspunsuri...si realizez ca odata cu evolutia noastra pe scara tehnologiei si a emanciparii sociale, ne ducem pe apa sambetei in ceea ce priveste moralitatea, etica, capacitatea de ne cunoaste si intelege pe noi insine. 
Sunt putine momentele in care ne gandim la ce simtim...ce vrem...ce nu stim, si am vrea sa cunoastem...sunt putine din cauza agitatie ce pune stapanire pe noi zi de zi, dar atunci cand apar momentele astea..ne macina..pe mine una ma macina...si ma fac sa am o alta viziune asupra lumii...si ma fac sa ma intreb tot mai mult, sa ma mir, sa fiu furioasa si speriata totodata...dar sunt doar niste momente...momente spulberate si intrerupte de agitatia vietii de care vorbeam...de fiecare data realizez ca trebuie sa incetez sa mai gandesc ca sa pot sa razbesc...ca sa pot continua lupta asta. Poate ca e putin cam dramatizat ce scriu aici, dar viata chiar e o lupta. De fapt viata e un razboi...presarat de multe lupte. Din unele iesi invingator, din altele...ramane de vazut la sfarsitul vietii daca ai fost sau nu invingator. Pentru ca in fond si la urma urmei, la sfarsit,...atunci cand stii ca nu mai e nimic de facut, nimic care sa atraga consecinte sau schimbari in ceea ce te priveste ca persoana, atunci realizezi daca ai castigat sau nu razboiul. Daca ai reusit sa treci prin viata invingator, sau...nu. Numai ca razboiul asta nu e ca toate celelalte...daca nu esti invingator, nu inseamna neaparat ca ai pierdut. Pentru ca fiecare dintre noi merita felicitat si apreciat pentru simplu fapt ca a trait....constiinta si lucrurile pe care le lasi in urma te fac sa iti dai seama daca ai de ce sa te bucuri la sfarsitul vietii, sau te lasa sa mori cu regretul ca ai fi putut fi altfel...altcineva....
Eh...asta e un post mai ciudatzel. Cred ca e din cauza cartii...pe care o recomand cu cea mai mare caldura celor care au puterea de a vedea dincolo de aparente, celor care sunt capabili sa simta si sa inteleaga ceea ce vrea sa arate cel de langa el, netinand cont de infatisare, varsta, sex sau...orice alta caracterista ce tine de aparenta.
Acum ar fi momentul sa ma apuc de o carte mai vesela, sa ies din starea asta dracoasa ce m-a apucat...am fugit sa vad ce mai gasesc pe aici. Have a nice day, whoever reads this thing!