lenea e peste tot...

Unde esti tu draga chef? De ce m-ai lasat singura...de ce m-ai abandonat? De ce ai trimis-o pe doamna lene pe capul meu?Stiai ca atunci cand vine, se intinde la vorba si nu vrea sa mai plece?
Oooof....caietele zac pe birou, pixul l-am desfacut, capacul zace undeva prin stanga iar pixul ceva mai la dreapta...si degeaba...ma uit pe geam, vad stropii de ploaie cum incep sa curga din ce in ce mai repede si mai apasator, si clar ma apuca deprimarea.
Si e o deprimare puturoasa...nu ma gandesc la zile negre si nici la amintiri frumoase...ma gandesc la ce o sa urmeze...si as vrea atat de mult, sa stau ore intregi cu ochii pe pereti, sa visez, sa imi imaginez...nu mai am rabdare!! Vreau sa vina mai repede, si totusi simt nevoia sa trag de timp cat mai mult...pentru ca nu vreau sa se termine anii astia :(
Cred ca cea mai mare frica a mea este sa imbatranesc. Si cred ca de fapt asta e frica tuturor...desi sunt momente in care iti doresti ca viata sa ti se termine, simti ca nu mai ai niciun rost, ca nimic nu iti mai merge bine si ca toate se intorc impotriva ta, tot reusesti sa treci peste momentele acelea si realizezi ca nu vrei sa se termine nimic. Si ca esti mereu la un continuu inceput. Se termina copilaria, incepe adolescenta. Se termina adolescenta, incepe maturitatea. Se termina maturitatea, incepe sclerozeala. Se termina sclerozalea, incepe batranetea. Odata cu batranetea vine si resemnarea. Se termina batranetea...incepe sfarsitul...care dureaza o eternitate. Si poate te intrebi ce rost mai are? Daca toate se termina..? Pai cred ca tocmai asta e rostul...incep si se termina. Acum depinde de fiecare dintre noi ce facem pe drumul dintre cele doua extremitati si daca reusim sa finisam totul cu bine.
Mmm...s-a oprit ploaia. M-a ascultat, draga de ea. Stiu ca o sa se intoarca...doar e incapatanata.
Poate ca ar trebui sa dau lenea afara pe usa...ce atata rasfat pe capul ei? Ma duc la treaba..pentru ca trebuie sa termin cu bine ce nici macar nu am inceput.

Pa-pa, lene!